Alexandra Aron a renăscut de fiecare dată din propria cenuşă, precum poporul polonez, care îi este atât de drag. Mai are, însă, un hop de trecut pentru a închide cercul suferințelor și a reveni la normal. Un hop de 10.000 de euro.
Alexandra m-a marcat încă din primul moment în care am întâlnit-o. E șatenă, cu părul cârlionțat și este de o frumusețe cum rar ți-e dat să vezi. E micuță, iar aspectul ei firav nu-ți permite să o atingi nici măcar cu o floare. La 1,60 și 40 de kilograme, nici n-ar avea cum să pară altfel. Însă cei care nu o cunosc nu știu că sub priveliștea fragilă a corpului și gingășia chipului se ascunde o luptătoare, o mică gladiatoare, care a privit moartea în ochi și a doborât-o. Nu o dată, nu de două ori, ci de patru ori.
Alexandra, o tânără ca oricare alta din ziua de azi, își trăia viața cu optimism, bucurându-se de libertatea vieţii de studenţie. Era înscrisă în anul doi la secția de polonă-engleză, din cadrul Facultății de Limbi Străine, când nenorocirea a lovit, ca întotdeauna, pe neașteptate. O zi frumoasă pe pârtia înzăpezită, o căzătură aparent neînsemnată, o durere neașteptată la cap, apoi dureri din ce în ce mai mari, întinse pe durata a două săptămâni, în urma cărora Alexandra a ajuns la spital. „Țin minte că în primul moment după căzătură mă întrebam de ce mă doare capul, deși căzusem în șezut“, își amintește Alexandra. Șocul acelei căzături a fost cel care a dus la descoperirea tumorii ucigașe, de mărimea unei portocale, care-i creștea pe creier. Pentru unii, poate părea o întâmplare norocoasă, o mână întinsă de hazard, dar, cum nimic în viață nu este întâmplător, Alexandra a perceput acest incident ca pe un semn divin. „Dacă Dumnezeu vroia să mă ia, nu mă mai trântea atunci pe pârtie și tumoarea rămânea nedescoperită. Acum, mă gândesc că, fără acea întâmplare, astăzi poate că nu mai eram în viață“, povestește Alexandra.
Patru victorii în faţa morţii
La 20 de ani, te crezi invincibil şi toată lumea e la picioarele tale, aşa că vestea unei tumori pe creier poate părea ceva ireal, un coşmar din care ai da orice ca să te trezeşti. „În asemenea momente, realizezi cât de mic şi de fragil eşti, începi să-ţi reevaluezi viaţa şi să-ţi dai seama de ceea ce este cu adevărat important“, spune Alexandra. Prima operaţie pe creier a suferit-o la Spitalul Universitar din Bucureşti. După ceva mai mult de o săptămână, un edem cerebral a început să-i dea dureri groaznice, iar doctorii au hotărât că este necesară o nouă intervenţie chirurgicală. Din păcate, această a doua operaţie a lăsat-o pe Alexandra cu o paralizie pe partea stângă a corpului. Coşmarul ei nu s-a încheiat, însă, aici, pentru că, după numai două săptămâni, cancerul a recidivat, fiind nevoie de o a treia operaţie. „Medicii din România mi-au spus că nu mai are şanse, că în cel mult un an se va stinge“, povesteşte Veronica Aron, mama Alexandrei. Însă micuţa poloneză trebuia să continue lupta pentru viaţă, aşa că nici ea şi nici părinţii ei nu aveau de gând să renunţe.
Medicii din Turcia i-au salvat viaţa
Cel mai recent episod al seriei interminabile de operaţii s-a consumat în Turcia, la o clinică din Istanbul. Această ultimă intervenţie asupra creierului Alexandrei este motivul pentru care ea mai este încă în viaţă. Ce-a fost mai greu a trecut, iar Alexandra mai are de făcut un singur pas: o operaţie de reconstrucţie a craniului, la aceeaşi clinică din Turcia. Pentru asta, însă, are nevoie de încă 10.000 de euro, sumă mult prea mare pentru posibilităţile financiare ale părinţilor. Alexandra face tot ceea ce depinde de ea, înfruntând cu răbdare şedinţele lungi de fizioterapie pentru tratarea parezei spastice cu care medicii români au împovărat-o. „Tot ce îmi doresc e să fiu din nou cum eram înainte să mă îmbolnăvesc şi o să fac tot posibilul pentru asta. Toate suferinţele prin care am trecut m-au făcut să-mi dau seama că Dumnezeu are un plan cu mine, altfel nu mi-ar fi dat şansa să lupt pentru viaţa mea şi m-ar fi luat la El din primul moment“, spune Alexandra, care este o credincioasă practicantă.
Absolventă “Magna cum laude”
Într-o lume în care din ce în ce mai puţini tineri perfect sănătoşi se preocupă de învăţătură, Alexandra este un adevărat miracol şi exemplu. Deşi spectrul morţii îi atârna în fiecare zi deasupra căpşorului atât de chinuit de bisturie, ea şi-a continuat cu stoicism studiile, în ciuda tuturor barierelor coborâte enervant în calea ei de destin. Printre tratamente şi şedinţe de chimioterapie, Alexandra a continuat să meargă la facultate, iar în 2010 a reuşit performanţa de a absolvi cu lauri secţia de polonă-engleză, sfidând toate aşteptările. Nu s-a oprit aici, pentru că nu-i stă-n fire. În prezent, se pregăteşte pentru admiterea la master de la anul. „Învăţ în continuare, citesc, scriu, nu vreau să mă plafonez. Mintea trebuie ţinută mereu în priză, iar eu nu suport să stau degeaba, fără să-mi hrănesc creierul şi sufletul. Nu m-aş putea ierta, dacă n-aş face totul pentru a evolua din punct de vedere spiritual“, spune Alexandra.
A renăscut precum Polonia
Alexandra nu vorbeşte limba polonă, o cântă, aşa cum cânta în corul episcopal, înainte ca endoscopiile repetate să-i afecteze laringele. Ea reuşeşte să dea o muzicalitate aproape nespecifică unei limbi atât de greu de digerat pentru cei care o aud pentru prima oară. Alexandra poartă un respect deosebit pentru poporul polonez. Nu este ceva întâmplător că destinul ei se aseamănă atât de mult cu cel al leşilor. „Ceea ce am admirat întotdeauna la naţiunea poloneză a fost puterea fantastică de a renaşte, de multe ori din nimic. Am avut ocazia să merg în Polonia în perioada facultăţii şi abia atunci mi-am dat seama cu adevărat de ceea ce înseamnă acest popor. M-au impresionat faţadele clădirilor, reconstruite cu atâta încăpăţânare după ce războaiele le-au distrus, inventivitatea lor specifică, demonstrată de faptul că reuşesc cu atâta uşurinţă să facă dintr-o ruină, un obiectiv turistic“, spune Alexandra, în timp ce ochii mari îi trădează bucuria cu care vorbeşte despre acest subiect. Alexandra a renăscut. De patru ori. Şi va continua să renască de câte ori va fi nevoie, pentru că este o luptătoare. Iar datoria noastră este să o ajutăm. Nu degeaba, pentru că Alexandra are multe de oferit. Ea ne va răsplăti cu vârf şi îndesat pentru susţinerea noastră, chiar dacă este doar o micuţă poloneză.
(Luchian ABEL)
Cei care vor s-o ajute pe Alexandra o pot face depunând bani în conturile deschise la BRD, pe numele Aron Alexandra
Cont RON: RO43 BRDE 230S V254 7924 2300
Cont USD: RO35 BRDE 230S V254 7940 2300
Cont EUR: RO39 BRDE 230S V254 7932 2300
0 comments:
Trimiteţi un comentariu